Manuel's Blog thoughts, technologies and life

Cineva se joacă cu educația din România

Tocmai am terminat de citit un articol despre cum în România predarea teoriei evoluționiste a devenit opțională conform programei școlare . Mă simt revoltat, de la rău mergem la mai rău. Cine sunt idioții care guvernează sistemul educațional românesc. În primul rând religia nu are ce să caute în școală. Religia are rolul ei pentru majoritatea populației, dar răspândirea educației religioase nu trebuie să se facă prin școală, asta e treaba bisericii. Să luăm exemplul Statelor Unite. În școală se predă teoria evoluționistă, numai teoria evoluționistă. Și totuși, americanii merg în fiecare duminică la biserică. La biserică își fac și educația religioasă.

Cred că și România ar trebui să urmeze exemplul Statelor Unite. Până acum, din câte știu eu, doar cultele neo-protestante și biserica Catolică organizează unele sesiuni de educație religioasă. Nu pot să înțeleg cum își explică Statul Român că se simt elevii din România când o dată pe săptămână se despart pentru o oră în 2, 3 sau mai multe grupe ca să facă religie. Ore de religie unde li se spune că religia lor este cea adevărată, singura bună și că trecerea la o altă religie este greșită, credincioșii altor religii sunt niște oameni pierduți de adevăr, etc. Oare care e primul lucru pe care îl fac copii ăștia când se întâlnesc din nou în clasă pentru următoarea oră? Răspuns: se urăsc unii pe alții din cauza diferenței de religie. Lucrul ăsta nu e nici civilizat și nici în spiritul Uniunii Europene din care facem parte de aproape doi ani.

M-am bucurat când, mai demult, am auzit că odată cu intrarea în UE se va scoate din școală religia. Părea varianta cea mai bună. În felul ăsta nu ar mai exista atâtea (a se citi aproape deloc) divergențe pe teme religioase între elevi. Mai mult, discutând cu oameni din mai multe zone ale țării am ajuns la concluzia că zona de vest a țării se descurcă destul de bine cu problema asta. Adică diversitatea națională și religioasă a populației (foarte mulți ortodocși, catolici, neo-protestanți, dar și protestanți și mormoni) permite existența unei acceptări a celeilalte religii, spre deosebire de zone ca moldova unde am simțit o mare ură față de neo-protestanți și în general față de orice religie non-ortodoxă.

Trecând la partea științifică, nu pot să înțeleg cum Ministerul EDUCAȚIEI, tineretului și CERCETĂRII din România își permite să maltrateze cercetarea în felul în care o face, cu (lipsa) fondurile pe care le alocă cercetării. Mi se pare de o ignoranță și incompetență fără limite să mute teoria evoluționistă în zona curriculei opționale. Cum ne așteptăm la evoluție, la "să ne fie mai bine" când în loc să mergem înainte cu educația tinerilor ori continuăm cu principii învechite și total deplasate, ori schimbăm curricula și manualele în așa fel încât elevii să fie complet bulversați și fără o privire de ansamblu asupra lumii.

Și hai să vorbim puțin despre unele manuale. Manuelul meu de Filozofie (o fi de filizofie că doar așa scrie pe el) încearcă să mă manipuleze pe față. E vorba de manualul de la Editura Corint care pe lângă că respectă cota comună de dezorganizare a manualelor, specificul de dezorganizare al editurii Corint mai și încearcă să mă manipuleze. Cum? Păi simplu, la ora de filozofie am parte de un număr extraordinar de mare de fragmente din operele de filozofie ale unor oameni religioși sau sfinți. Număr impresionant! Probabil menit să îmi inducă în inconștient faptul că ăștia au mai multă dreptate. Trecând la fragmentele propriu-zise (fie ale lor, fie ale celorlalți filozofi) am parte, din nou de un număr impresionant, de trei puncte într-o paranteză care îmi arată că din fragment lipsește o anumită parte. Nu vorbesc aici despre 2, 3 astfel de cazuri ci de un număr mult mai mare. Cum dracu mai poate fi fragmentul ăla interpretat ca al unui anume filozof și trase concluzii din el când ceea ce citesc eu este o îmbinare foarte interesantă a unor fraze pe care le-a scris un om? Păi așa, hai domnule să luăm orice carte și selectând doar cuvintele care ne interesează să scriem ce vrem noi, și e ok, că doar am arătat că am lăsat deoparte părți din text. Hai să luăm 20 000 de leghe sub mări a lui Jules Verne și să scoatem din ea fraza "Noi (...) am (...) fost (...) pe (...) Lună." o să reușim, sunt destule cuvinte în cartea aia ca să reușim să scriem fraza. Acuma hai să o punem într-un manual de literatură și să le spunem copiilor de la școală că în cartea 20 000 de leghe sub mări este vorba de o călătorie pe Lună. Hai s-o facem, că doar în educația românească se poate orice.

Vouă ce "vă place" în sistemul de educație din România?

Share on Facebook