Mircea Cărtărescu – Mendebilul
Prima impresie: carte subţire. Nu ştiu de ce mă aşteptam de la cărţile lui să fie mai groase, cu un număr mai mare de pagini. Am deschis şi am început să citesc. Volumul consistă din trei povestiri: Ruletistul, Mendebilul și Arhitectul. O carte foarte bună pentru lectură de weekend. Un lucru care nu mi-a plăcut: formatul cărții care a făcut-o să fie destul de greu de ținut comod în mână și de ținut deschisă fără a o brutaliza. Nu vreau sa arăt cu degetul (seria de Autor, Humanitas), dar cei care au gândit formatul seriei ar trebui să regândească puțin. În schimb, nota 10 coperții, îmi place simplitatea și paleta de culori aleasă.
În mod sigur m-a lăsat cu unele întrebări, în special Arhitectul care de altfel mi-a plăcut și cel mai mult. Interesant e că fiecare poveste îmi aducea aminte de un cu totul alt stil de scris. Dacă Ruletistul mă făcea să mă simt ca și atunci când citeam Mario Puzo, Mendebilul mi-a adus aminte de Împăratul Muștelor și Alchimistul de Hitchcock și poveștile lui pline de mistere. De ce mi-a plăcut Alchimistul? Pentru că în timpul în care citeam chiar simțeam că muzica are o putere neobișnuit de puternică și toată povestea parcă părea reală.
Și totuși sunt un ignorant care face prima (încercare de) recenzie la o carte și cel mai probabil am ratat complet sensul cărții, și poate că n-am văzut deloc partea filozofică (oare așa se scrie folozofică) a cărții.
August 25th, 2008 - 23:33
Salut.
Perfect! „Ruletistul”, „Arhitectul” și „Mendebilul” sunt opere geniale, cu multă însemnătate *după colț*. Se poate _trăi_ alături de Emil Popescu, cititorul „crescând” odată cu acesta…
PS:
1. Eu prefer „filosofic”, dar nu e greșit nici cu „z”. (http://dexonline.ro/search.php?cuv=filosofie).
2. Inițial, cele trei texte au fost incluse în „Nostalgia”, ediţie integrală a cărtii „Visul”, Humanitas ’93. Volumul citit de tine e doar o reeditare, pentru a face proza mai accesibilă.